Multi nu tin cont de efortul depus de unii oameni, dupa ce vizioneaza munca acestora (fie ca este vorba de materiale foto, video sau combinatii intre ele). In schimb, producerea lor presupune foarte multe eforturi si sacrificii. In ceea ce priveste aplicatiile pe care le au acestea in domeniul geografic, se poate vorbi mult si bine, insa important este impactul pe care il au acestea mai ales in domeniul cercetarii.
Desi aceste metode sunt desconsiderate de multe ori, ele reusesc sa confere foarte multa plasticitate studiului geografic, dar au si valoare "metrica" si de evidentiere a unor fenomene ce altfel ar fi invizibile ochiului uman.
Sa incepem cu ceva simplu. Fiecare dintre noi a dat, macar o data in viata, peste un documentar la televizor cu tot felul de animalute prezentate in mediul lor de viata, fiindu-le dezvaluite comportamentul, "regimul alimentar", sistemele de protectie etc. In alta ordine de idei, documentarele produse mai recent ne arata, cu ajutorul modelarii grafice si animatiilor pe calculator, etape de evolutie ale reliefului, tipuri de miscari (tectonice, hidrodinamice, atmosferice), simulari de situatii de risc, simulari ale unor vietuitoare disparute (ex: dinozaurii) si multe altele.
Pe langa studiul animalelor si animatiile grafice, poate fi cercetat si modul in care cresc plantele. Fie ca sunt facute in natura, fie ca sunt facute in laborator, filmarile legate de evolutia plantelor sunt intotdeauna spectaculoase si, de multe ori, scot la iveala caracteristici noi ale acestora:
In cazul acestor filmari "vegetale", este folosita tehnica numita "time lapse" (un film time lapse poate fi realizat prin 2 metode principale: derularea cu rapiditate a unui video filmat la viteza normala sau printr-o insiruire de poze, capturate la intervale egale, cu caracteristici fotografice similare, reunite ulterior la o viteza intre 24 si 30 de cadre / secunda). Time-lapse-ul a evoluat, in prezent, la variante mult mai spectaculoase, cu diferite tipuri de miscare (panning, sliding, zooming, miscari oblice etc), prin care se surpind fenomene mult mai bine. Am gasit mai multe exemple concludente referitoare la acestea. Primul exemplu pe care vreau sa-l impartasesc scoate in evidenta miscarea soarelui intr-o zi polara:
Pentru cine doreste, am gasit si o varianta fotografica a acestei miscari.
Un al doilea exemplu de time lapse aplicat in geografie ar fi inregistrarea unui vulcan in timp ce erupe. Am dat spre exemplificare vulcanul Eyjafjallajokull din Islanda (2010). Pe film se poate observa cum ascensiunea verticala a cenusii vulcanice emanate este oprita de circulatia advectiva a maselor de aer. Avantajele acestei tehinici sunt date de distanta mare de la care se realizeaza inregistrarea, protejand fotograful si de faptul ca, daca se cunosc anumite elemente metrice din relief (lungime versant, declivitate etc) si factorul de multiplicare al vitezei derularii filmului fata de viteza reala, se poate calcula si viteza de deplasare a maselor de aer.
Daca tot suntem in aria influentelor acestor tehnici in meteorologie, am sa mai dau un exemplu care arata impactul reliefului asupra circulatiei maselor de aer si a modului de aparitie si evolutie a formatiunilor noroase. Un asemenea fenomen este foarte greu vizibil cu ochiul liber (daca nu chiar imposibil).
Arhitectii, constructorii, inginerii si constructorii auto folosesc tehnici video, pentru a inregistra modul de propagare a aerului, cand acesta se izbeste de anumite suprafete. Astfel, studiul aerodinamicii a devenit mult mai usor, rezultatele video fiind procesate ulterior pe calculator si modelate grafic, pentru a cauta eventualele riscuri si solutii la anumite probleme. Si daca dorim o imagine statica a unui asemenea proces, putem opri filmul la intervale regulate, facem capturi de imagine, le vectorizam, le suprapunem, facem media dintre ele, si aflam o tendinta.
Desi aceste studii s-au facut pana acum majoritar in laborator sau mediul urban, ele pot fi aplicate si la studii referitoare la impactul circulatiei maselor de aer la nivel de micro sau chiar mezorelief.
De asemenea, prin time lapse, se poate observa evolutia unor nori cu dezvoltare verticala, ce ajuta la o mai buna intelegere a formarii, dar mai ales a dinamicii furtunilor:
In domeniul glaciologiei, importanta acestor tehnici este cu atat mai mare, cu cat in prezent ne confruntam cu o retragere a ghetarilor din toata lumea. Astfel, se pot surprinde ritmuri de retragere sau viteze de deplasare a ghetarilor. In primul film, ni se prezinta modul in care se desprind fragmente dintr-un ghetar groenlandez si felul in care acesta evolueaza:
In ultimul video, ne putem da seama de importanta filmarilor aeriene, din elicopter sau avion, pentru a observa imaginea de ansamblu a unui fenomen de o asemenea amploare.
Tot referitor la gheata, trebuie sa avem in vedere modul in care ingheata apa, in functie de cat de brusca este schimbarea termica, ce alte substante intra in componenta apei, mediul in care are loc inghetul etc. Tehnologia este destul de avansata pentru a putea realiza filme la microscop, astfel incat, intr-o zi o sa observam modul de cristalizare al apei, si vom putea determina de ce anumite tipuri de gheata sunt mai rezistente decat altele, si va fi posibil sa aplicam aceste informatii la marii ghetari ai lumii pentru a "regulariza cursul" acestora.
De asemenea, pot fi studiate fenomene mai stranii ale naturii, precum formarea cercurilor de gheata de langa malurile concave ale unor rauri:
Un alt fenomen "inregistrabil" este abraziunea marina, care poate determina regresii foarte rapide ale falezelor din anumite zone. Iata un exemplu in care time-lapse-ul a fost aplicat pentru a observa cum marea a reusit sa inlature 14 metri de faleza in 8 luni:
Foarte importante sunt si imaginile de la altitudine mare (fie ca sunt aerofotograme sau imagini satelitare). Unul dintre cele mai cunoscute exemple de importanta a imaginilor satelitare este probabil cazul Lacului Aral, acesta fiind suprins de "ochii din cer" in diferitele sale stadii evolutive (sau mai bine zis "involutive"). De asemenea, imaginile aeriene/satelitare au un rol important in cazul unor situatii de urgenta (inundatii, incendii, sau chiar predictia traiectoriei ciclonilor tropicali etc), unde nu exista alte modalitati de evaluare a unor teritorii expuse.
Se pot face si studii referitoare la hidrodinamica potamologica (circulatia curentilor de suprafata a unor sectoare de rau). Imaginile satelitare sau ortofotoplanurile pot deveni ulterior strate "acoperitoare" pentru modele numerice ale terenului, pentru a obtine imagini de perspectiva, reprezentari 3D sau blocdiagrame s.a.m.d.
Desigur ca aceste tehnici si exemple nu au fost neaparat gandite in maniera de prezentare a acestui articol, dar consider ca se preteaza foarte bine acestui subiect. Am reusit sa dau doar cateva exemple de moduri de aplicare a tehnicilor foto-video, dar cu siguranta ca exista multe alte aplicatii, pe langa acestea.
Importanta lor este una foarte mare, avand un impact social mult mai pregnant decat textul sau discursurile, mai ales in cazul fenomenelor extreme. Pot fi folosite chiar si ca mijloace de manipulare (ex: incalzirea globala, incendii, revolte etc).
Avand in vedere argumentele aduse, se poate spune ca rolul tehnicilor foto-video in cadrul geografiei este de necontestat.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu